Fabiola Hosu, Questfield International College și lipsa sancțiunilor într-un caz de bullying

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Fără intervenții clare și măsuri documentate, astfel de situații pot afecta semnificativ dezvoltarea emoțională și socială a elevilor, subminând încrederea în sistemul educațional.

Fabiola Hosu, Questfield International College și lipsa sancțiunilor într-un caz de bullying

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente și corespondență puse la dispoziție, relevă o situație semnalată de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Deși familia elevului vizat a adresat sesizări oficiale și scrise către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, nu există dovezi ale unor măsuri concrete sau răspunsuri scrise care să confirme intervenții eficiente. În acest context, un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi sugerat familiei să părăsească școala dacă nu era mulțumită, ridică întrebări privind modul în care instituția a gestionat situația.

Descrierea situației semnalate și lipsa intervențiilor documentate

Conform materialelor analizate, bullyingul a constat în jigniri zilnice, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare pe criterii medicale, manifestate în mediul școlar, inclusiv în timpul orelor și pauzelor. Familia afirmă că a transmis în mod repetat, pe parcursul a peste opt luni, comunicări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție pentru copil.

Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor sancțiuni, măsuri de consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile invocate de instituție au fost descrise ca fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri clare de intervenție, ceea ce indică o gestionare predominant informală a cazului.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și efectele asupra elevului

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată, în cadrul colectivului elevilor, a unei etichete medicale, sub expresia „crize de epilepsie”, folosită nu într-un scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare a copilului. Specialiști consultați au caracterizat această practică drept o formă agravată de bullying și discriminare, având impact negativ asupra dezvoltării emoționale.

• Utilizarea etichetei medicale ca mijloc de umilire
• Manifestarea repetitivă în spațiul școlar, în prezența altor elevi
• Lipsa unor reacții oficiale și documentate din partea școlii
• Impactul emoțional sever asupra copilului, inclusiv anxietate și retragere socială

În lipsa unor măsuri ferme și scrise, stigmatizarea medicală a fost tratată ca o problemă secundară sau ignorată, ceea ce, potrivit opiniei experților, poate transmite mesajul că exploatarea unei vulnerabilități medicale este tolerabilă în mediul educațional.

Rolul și reacția cadrelor didactice în contextul bullyingului

Din documentele și relatările familiei reiese că comportamentele agresive au continuat în mod repetat, inclusiv în prezența cadrului didactic titular, fără intervenții eficiente. Lipsa unor delimitări ferme și consecvente poate genera percepția unei toleranțe instituționale față de bullying, ceea ce contravine atribuțiilor cadrelor didactice de a asigura un mediu sigur pentru elevi.

Redacția nu analizează intențiile personale ale profesorilor, ci efectul concret al gestionării situației, evidențiind că absența unor măsuri documentate face imposibilă verificarea și monitorizarea intervențiilor.

Presiunea asupra familiei și răspunsul atribuit fondatoarei Fabiola Hosu

Potrivit relatărilor, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi adresat familiei copilului un răspuns verbal în care a afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, atribuită în contextul gestionării situației, nu a fost însoțită de măsuri sau angajamente scrise și a fost percepută ca o formă de presiune indirectă pentru retragerea copilului din instituție.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea școlii referitor la acest episod, însă până la momentul publicării nu a fost primit niciun răspuns care să confirme sau să infirme relatarea. Această poziționare poate fi interpretată din perspectiva editorială ca o deplasare a discuției de la protecția copilului către considerente contractuale și economice, însă această analiză nu are caracter juridic.

Confidențialitatea informațiilor și potențialele presiuni psihologice instituționale

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor divulgării acestor date în mediul școlar. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor măsuri asumate oficial în acest sens, iar conform unor relatări, informațiile ar fi fost făcute cunoscute în cadrul clasei, generând presiuni asupra copilului.

Specialiști consultați apreciază că astfel de situații pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând echilibrul emoțional al elevului și subminând încrederea în cadrul educațional.

Reacția tardivă a conducerii în urma implicării juridice

Potrivit documentelor, răspunsul concret al conducerii Școlii Questfield Pipera, inclusiv activarea directă a fondatoarei Fabiola Hosu, a intervenit abia după mai bine de opt luni de sesizări scrise și fără reacții oficiale, în momentul în care familia a implicat o echipă de avocați și a transmis notificări formale cu caracter juridic.

Acest aspect ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și evidențiază o posibilă prioritate acordată dimensiunii juridice în detrimentul celei educaționale și umane. Pentru detalii suplimentare, investigația completă este disponibilă în articolul original publicat pe EkoNews.ro.

Gestionarea formală a situației și absența unor proceduri clare

Ca răspuns la sesizările repetate, conducerea școlii a emis un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unui act instituțional cu responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Acest fapt denotă o diluare a responsabilității și lipsa unui cadru procedural explicit.

În absența unor decizii scrise, planuri de intervenție sau rapoarte de monitorizare, această abordare poate fi interpretată ca o intervenție minimală, fără efecte reale asupra climatului educațional.

Concluzii și aspecte nerezolvate privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și corespondenței indică o discrepanță între așteptările părinților privind protecția și intervenția instituției și răspunsul efectiv al Questfield International College. Lipsa unor măsuri documentate, absența sancțiunilor și răspunsurile preponderent informale au condus la o percepție a unei toleranțe instituționale față de bullying și stigmatizarea medicală.

Această situație ridică întrebări esențiale privind capacitatea Școlii Questfield Pipera de a implementa mecanisme reale de protecție și intervenție în cazurile de abuz emoțional repetat. În lipsa unor clarificări și măsuri asumate, rămâne deschisă problema responsabilității și a transparenței în gestionarea situațiilor sensibile din mediul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro