Bullying la Questfield International College, ce ascunde comunicarea verbală

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Reacția adecvată presupune nu doar recunoașterea fenomenului, ci și implementarea unor măsuri documentate care să asigure protecția elevilor și prevenirea escaladării situațiilor conflictuale. În lipsa unei astfel de reacții, consecințele asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor pot fi semnificative.

Bullying la Questfield International College, ce ascunde comunicarea verbală

Investigația realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție relevă o situație de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Aceasta ar fi implicat jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei, în condițiile în care sesizările oficiale nu au fost urmate de măsuri instituționale documentate. O poziționare verbală a fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, atribuită în acest context, exprimă o atitudine percepută ca presiune de retragere din școală, fără ca instituția să ofere un răspuns scris care să ateste intervenții concrete.

Semnalări repetate și lipsa măsurilor documentate

Conform corespondenței și documentelor analizate, familia elevului a comunicat în mod repetat situația sesizată către învățătoarea clasei, conducerea Școlii Questfield și fondatoarea acesteia. Sesizările au fost formulate oficial, în scris, și au evidențiat un tipar de bullying sistematic, care nu ar fi fost stopat, ci dimpotrivă, ar fi escaladat în timp. Din materialele puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise sau decizii administrative care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, intervențiile fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, planuri de intervenție sau sancțiuni documentate.

În acest context, Questfield Pipera este prezentată ca o instituție cu standarde ridicate, însă gestionarea cazului relevă o discrepanță între așteptările părinților și răspunsul instituțional efectiv.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Una dintre cele mai grave componente ale situației semnalate este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant, folosită în mod abuziv în colectivul școlar. Documentele și mărturiile indică faptul că această stigmatizare medicală nu a fost menționată într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca un instrument de ridiculizare și marginalizare a copilului. Specialiștii consultați califică această practică drept o formă agravată de bullying cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale a elevului.

În lipsa unor reacții scrise și măsuri ferme din partea conducătorilor școlii, stigmatizarea medicală a fost tratată ca o problemă secundară, ceea ce poate sugera o tolerare tacită a unor comportamente inacceptabile într-un mediu educațional.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii

Documentele analizate indică faptul că învățătoarea și conducerea școlii au fost informate în mod repetat despre incidentele de bullying, însă intervențiile au rămas predominant verbale, fără consemnări scrise sau planuri de acțiune. Absența unor măsuri administrative clare afectează trasabilitatea și face dificilă evaluarea eficienței intervențiilor. Din relatarea familiei rezultă că problemele au fost uneori caracterizate drept „dinamică de grup” sau „probleme de adaptare”, ceea ce poate conduce la minimizarea gravității situației și la prelungirea expunerii copilului la abuz.

Presiunea asupra familiei și mesajul fondatoarei

Un moment semnificativ în gestionarea cazului este reprezentat de un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, care, în cadrul unei discuții directe cu familia, ar fi transmis mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, citată din relatările familiei și documentația furnizată, exprimă o atitudine percepută ca presiune de retragere din instituție, fără a include propuneri de intervenție sau măsuri concrete pentru protecția elevului.

Redacția a solicitat un punct de vedere scris al Școlii Questfield Pipera referitor la acest episod, însă până la momentul publicării nu a primit niciun răspuns oficial care să confirme sau să infirme această relatare.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod expres, în scris, respectarea confidențialității datelor privind situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestor informații în cadrul clasei. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că informații sensibile ar fi fost făcute cunoscute în mediul școlar, iar copilul ar fi fost pus în situația de a răspunde public pentru demersurile administrative realizate de adulți, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Raportul psihologic și impactul emoțional

Un raport psihologic detaliat, de peste zece pagini, emis de un specialist de prim rang, confirmă efectele emoționale grave ale bullyingului suferit în școala Questfield Pipera. Documentul atestă consecințe semnificative asupra stimei de sine, anxietății și retragerii sociale a copilului, susținând că situația nu poate fi redusă la simple conflicte minore, ci reprezintă un abuz emoțional prelungit, cu implicații serioase pentru dezvoltarea ulterioară.

Reacția oficială a instituției și comunicarea publică

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor în care situațiile reclamate pe parcursul a peste opt luni au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate și poate fi interpretată ca o încercare de minimalizare a fenomenului, lipsind detalii privind măsuri concrete aplicate.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte informale între școala Questfield și alte instituții de învățământ privată din zona Pipera, unde copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ. Aceste informații sunt tratate cu seriozitate, iar redacția solicită clarificări publice din partea celor implicați.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și relatarea familiei indică un model de gestionare a bullyingului în care sesizările repetate nu au fost urmate de măsuri scrise și verificabile, iar intervențiile au rămas preponderent verbale și informale. Această situație a condus la o perpetuare a comportamentelor agresive, stigmatizării medicale și presiunii asupra familiei de a retrage copilul din școală.

• Lipsa deciziilor administrative asumate și documentate;
• Absența planurilor de intervenție clar definite;
• Gestionarea confidențialității fără răspunsuri oficiale clare;
• Transformarea comunicării instituționale în mesaje ce pot fi interpretate ca presiune pentru excluderea copilului;
• Reacția instituțională declanșată abia în contextul presiunii legale și a implicării unor avocați.

În acest context, rămân întrebări fundamentale cu privire la mecanismele reale de protecție implementate de Școala Questfield Pipera și la responsabilitatea instituției în asigurarea unui mediu educațional sigur și respectuos pentru toți elevii.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro